PAGINA TURISTICA A LOCALITATII LOPATARI

Comuna Lopatari este situata in partea de nord-est a judetului Buzau, pe cursul superior al piriului Slanic, la sud est de muntele Penteleu si la o distanta de 56 km. de municipiul Buzau ( DJ 203K).Se invecineaza la est cu comuna Minzalesti, la sud cu comuna Chiliile, la vest si nord-vest cu comuna Gura Teghii, iar la nord cu judetul Vrancea. Suprafata comunei este de 100,47 kmp., ceea ce reprezinta 1,6% din teritoriul judetului.

-Localităţi componente:

Brebu	Pestriţu
Fundata	Plaiul Nucului
Lopătari	Ploştina
Lerea	Potecu
Luncile	Săreni
	Vîrteju

Pe teritoriul comunei Lopatari se intilnesc doua mari zone de relief: munti si dealuri.

Muntii ocupa partea nordica a localitatii si fac parte din marea unitate a Carpatilor de curbura. Principalele culmi muntoase sunt:

· Culmea Furu, situata in partea de nord-est a comunei, cu o inaltime maxima in virful Furu Mare (1414 m )

· Culmea Macesului, care este o prelungire spre sud a muntelui Furu, avind inaltimea maxima de 1364 m;

· Masivul Breazau, situat in continuarea culmii Macesului spre sud, atingind inaltimea cea mai mare in virful Breazau(1239 m)

Pe partea dreapta a Slanicului se afla un alt sir de culmi muntoase, ce merg paralel cu riul: muntele Chilmiziul (1266 m), plaiul rabojului (1241 m),Plaiul Razboiului (1096 m) si culmea Ivanetu (1191 m ). Zona deluroasa cuprinde partea sudica a comunei si este reprezentata prin dealurile de la poalele muntilor Ivanetu si Breazau.

Treapta cea mai joasa a reliefului o constituie Depresiunea Lopatari, situata de o parte si de alta a piriului Slanic. In cuprinsul depresiunii se gasesc satele Sareni, Lopatari, Brebu si Luncile.

Subsolul este bogat in depozite de origine minerala (sare, argila, pietrisuri, gresii) si organica (petrol si gaze naturale), chihlimbar.

Pe teritoriul comunei se afla lacurile Mocearu, lacul Limpede, iar in apropiere ( 2 km.) lacul Meledic si rezervatia cu acelasi nume. Rezervaţia naturală FOCUL VIU unde gazele naturale ies la suprafaţă prin fisurile şi crăpăturile scoarţei, arzând cu flacără ce se ridică până la aproape un metru, cu un diametru la bază de 20-30 cm. Fenomenul este deosebit de interesant în timpul nopţii.